Reflexul de corectare – Righting Reflex

Ce este righting reflex?

Reflexul de corectare - Righting Reflex

Righting reflex sau righting reaction se defineste ca abilitatea unui organism de a-si asuma o pozitie optima dupa ce a suferit o cadere, o pierdere de echilibru. Toti stim ca pisicile care cad de la inaltimi mari au sanse extrem de ridicate sa supravietuiasca fara rani grave. Pentru ca acest righting reflex apare la pisici si in aer, in timpul caderii.

 

 

Righting reflex in psihologie se refera la tendinta unei persoane de a-l corecta, de a-l repara, de a-l reechilibra pe celalalt prin oferirea de sfaturi legate de solutia potrivita.

Oferirea de sfaturi, de pareri personale, de solutii, tendinta de a-l convinge pe celalalt ca trebuie sa se schimbe este pana la urma un comportament normal, des intalnit, pe care toti il adoptam in diverse situatii din simpla dorinta de a face un bine.

L-am vazut deseori la grupurile de coaching pe care le organizam, mai ales la grupurile de adolescenti. Parerea mea este ca apare si ca si comportament invatat, nu doar instinctiv: crestem alaturi de o figura parentala si/sau de autoritate care ne spune ce e bine sa facem, cum sa facem, ce sa nu facem. Toti din jur arunca din belsug cu sfaturi, bazandu-se pe propria experienta ori pe ce au auzit sau citit ca functioneaza. Este modelul tipic de conversatie dintre un parinte si copilul lui.

Chiar si terapeutul simte uneori o nevoie imperioasa de a spune clientului ce sa faca. De ce? Pentru ca este antrenat sa vada situatia in perspectiva, sa gaseasca solutii la probleme, sa impartaseasca ceea ce stie, pentru ca este pasionat de ceea ce face si vrea sa rezolve situatia eficient.

Cum functioneaza?

De regula, incepe cu „de ce nu faci X?”, „ar fi bine sa…”, „trebuie sa…”.

  • „Trebuie sa incetezi sa mai iesi cu grupul asta.”
  • „Ar trebui sa incepi sa te plimbi, sa faci un sport, in loc sa stai toata ziua la televizor.”
  • „De ce nu incerci dieta asta?”
  • „Eu, in locul tau, as face…”
  • „Fii si tu mai atent/deschis/….”

Apare deseori sub forma de persuasiune, care urmeaza un model de genul:

  • ii explici celuilalt de ce trebuie sa faca schimbarea
  • ii oferi cateva exemple de beneficii pe care le obtine daca face schimbarea
  • ii spui cum sa faca shimbarea
  • subliniezi din nou importanta schimbarii
  • daca intampini rezistenta, repeti tot procesul

La ce sa te astepti?

  • la o situatie tensionata – celalalt se simte prins in capcana, se simte inferior, ceea ce duce la tensiuni interne si la emotii negative
  • la rezistenta – apare ca raspuns imediat la aceste „sfaturi” si se manifesta prin incercarea celuilalt de a demonstra ca nu a facut nimic rau, ca totul este in ordine, ca nu are nevoie de nicio schimbare
  • la cresterea probabilitatii de a respinge complet sfatul primit, chiar daca acesta este potrivit situatiei
  • la emotii si sentimente neplacute, cum este ingrijorarea, anxietatea din partea celui care incearca sa corecteze
  • la limitarea invatarii – chiar si in situatia in care persoana accepta sfatul primit, nu va invata cum sa se descurce singura in situatii similare
  • la o relatie de dependenta – de fiecare data cand se confrunta cu o situatie dificila, persoana va cauta cu disperare sfaturile celorlalti, devenind astfel dependenta de o persoana sau mai multe care sa ii spuna ce sa faca
  • la esecul procesului terapeutic – unul dintre cele mai importante obiective ale oricarei forme de terapie este de a sustine, de a forma, de a incuraja autonomia clientului. Un terapeut care ofera sfaturi si il invata pe client ce si cum sa faca va obtine un client dependent de el si de relatia terapeut-client. Pe termen lung, o asemenea relatie face mai mult rau clientului decat bine.

Cum eviti righting reflex?

Cel mai important este sa adopti un stil de conversatie de tip colaborativ, in care sa cresti motivatia celuilalt pentru schimbare si implicarea lui in procesul de schimbare.

Evitarea acestei reactii de a corecta este extrem de importanta in relatia parintilor cu copiii si, in special, cu adolescentii.

Incearca sa urmezi un model conversational de genul:

  • te-ai gandit sa schimbi ceva / sa procedezi altfel?
  • la ce anume te gandesti sa schimbi?
  • de ce te gandesti sa schimbi asta?
  • care ar fi principalele motive pentru care vrei sa schimbi asta?
  • ce crezi ca ai castiga in urma acestor beneficii?
  • cum te-ai gandit sa procedezi?
  • de cand esti pregatit sa incepi?

Beneficiile unui asemenea model de conversatie:

  • se creeaza o relatie de parteneriat, in care persoanele implicate se afla pe picior de egalitate
  • celalalt se simte ascultat, inteles, apreciat, validat
  • se clarifica aspecte care pana atunci fusesera obscure sau chiar evitate
  • faciliteaza dezvoltarea personala, care are la baza dorinta naturala a unui individ de a inflori, de a-i fi bine
  • apar emotii pozitive din partea ambelor parti implicate in conversatie
  • faciliteaza invatarea si autonomia

Cum sa ai un adolescent fericit

„Cum sa opresti timpul?” Trecut, prezent sau viitor?

Inghetata de vanilie sau inghetata de fistic?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *